Inițiativa – Voci Curajoase

Cristina Drăghici împărtășește călătoria ei de la izolare la conexiune, de la teamă la curaj, și modul în care a găsit puterea de a sprijini oameni să-și folosească vocea și să-și depășească limitele. O conversație plină de lecții despre mindset, reziliență și celebrarea diversității, care te va provoca să privești dincolo de barierele proprii.

În interviul de față, împărtășește parcursul său personal și profesional, oferind o perspectivă profundă asupra valorilor care îi definesc munca.

1.Ce te-a inspirat să îmbrățișezi coachingul ca vocație și cum au influențat experiențele tale personale stilul tău de abordare în această profesie?

Inspirația pentru a îmbrățișa coachingul a venit din experiențele mele personale. Mulți ani am lucrat în contexte cu interacțiune redusă cu alți oameni – o alegere pe care atunci nu o conștientizăm pe deplin. Lipsa de conexiune, atât cu mine însămi, cât și cu ceilalți, și-a spus în timp cuvântul și m-a „împins” spre o căutare exterioară, apoi interioară. Cel mai mare impact l-am avut când am înțeles ce înseamnă mindsetul și am observat schimbările pe care acesta le-a provocat pentru mine. De acolo, am pornit pe un drum al curiozității și flexibilității, pe care le aduc acum și în abordarea mea de coaching.

2.Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ai întâlnit în cariera ta? Cum ai găsit resursele interioare pentru a le depăși?

Provocările apar constant, însă cea mai mare a fost și cea mai recentă: trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor. După 10 ani de carieră în domeniul achizițiilor, să pun deoparte identitatea de expert în domeniu și să îmi asum 100% responsabilitatea pentru ce urmează a fost ca un salt în gol. Resursele le-am găsit și le găsesc zilnic prin prezență și o bună ascultare a propriilor gânduri și emoții. Depășirea acestei provocări este pentru mine un proces, cu suișuri și coborâșuri, iar în fiecare zi descopăr un „asset” nou care mă susține. Cred că există un „cum” pentru fiecare, însă și acela trebuie adaptat la cine ești și ce trăiești în momentul respectiv.

3.Există o experiență în care ai sprijinit pe cineva să își depășească propriile bariere, indiferent de contextul lor personal? Cum ai cultivat curajul în acel proces și ce ai învățat despre reziliență?

Voi folosi tot exemplul personal, simt că e cel mai relevant și pot detalia. Una dintre cele mai mari bariere personale ale mele era să vorbesc – să îmi exprim părerea. Vorbitul în public nici măcar nu era o posibilitate acum șase ani. Astfel am ajuns la mindset și la ideea de proces, pași mici și repetiție. Abordarea de tip „aruncă-te în gura lupului” nu a rezonat cu mine. Mi-am cultivat curajul informându-mă, pentru început, iar apoi acționând. Ce am învățat despre reziliență este că aceasta are locul ei în orice proces de schimbare. Iar când înțelegi acest lucru cu adevărat, ajungi mai ușor la ce ți-ai propus

4.Cum definești curajul în cadrul inițiativei Voci Curajoase și ce strategii folosești pentru a-i inspira pe cei din jur să-l manifeste?

Curajul, din perspectiva mea, înseamnă să îți folosești vocea mai ales în momentele de disconfort. Să nu rămâi pasiv sau să treci pe lângă situații, gândindu-te că sunt treaba altora sau că altcineva va acționa. Curajul este să acționezi tu, mai ales când nimeni altcineva nu o face. Îmi regăsesc curajul de fiecare dată când aleg să mă expun, atât online, cât și în contexte sociale. Cred în puterea exemplului personal ca sursă de inspirație pentru cei din jur.

5.Ce importanță are diversitatea și incluziunea în practica ta de coaching, și ce măsuri ai implementat pentru a crea un mediu de acceptare?

Diversitatea și incluziunea sunt esențiale în practica mea de coaching, deoarece fiecare persoană aduce o poveste unică, influențată de experiențe, culturi și perspective diferite. Cred că un mediu incluziv este esențial pentru ca procesul de coaching să fie cu adevărat transformator. În practică, îmi adaptez întrebările și abordarea pentru a onora unicitatea fiecărei persoane, fără judecată. Creez un spațiu sigur și confortabil, în care fiecare să aibă libertatea de a fi el însuși. Fără prejudecăți, clientul poate explora subiecte sensibile fie ele legate de identitate, carieră sau relații. Coachingul devine astfel un proces profund, care deschide uși către potențialul autentic. Diversitatea nu înseamnă doar acceptare, ci celebrarea diferențelor care ne îmbogățesc.

6.Ai lucrat cu persoane care se confruntă cu dizabilități; cum ai adaptat metodele tale pentru a răspunde nevoilor lor specifice?

Indiferent de persoana cu care lucrez, mă asigur că creez un spațiu adecvat nevoilor ei, astfel încât procesul de coaching să fie unul eficient. Dincolo de empatie, ascultare activă și non-judecată, mă bazez pe flexibilitate, pentru a putea răspunde nevoilor specifice ale fiecăruia.

7.Cum consideri că abilitățile tale de coaching pot transforma viețile celor care se confruntă cu dificultăți în exprimarea personală?

Cred că abilitățile mele de coaching pot să le arate un drum mai clar și mai scurt decât dacă l-ar parcurge singuri. Transformarea implică asumarea personală a procesului, iar aceasta nu poate fi realizată de nimeni altcineva. Eu, ca și coach, îi susțin în a ajunge la ceea ce și-au propus și în a integra ce au obținut.

8.Cum îți folosești propriile experiențe pentru a încuraja și motiva oamenii să își împărtășească poveștile? Există o poveste anume care ți-a marcat această abordare?

De multe ori, când alegem un coach, rezonăm cumva cu el. Nu am o poveste anume care să îmi fi marcat abordarea. Mie mi se întâmplă des să mă regăsesc în provocările persoanei din fața mea, ca și cum ne oglindim reciproc. Aici apare utilitatea propriilor experiențe, când împărtășesc că mă confrunt sau m-am confruntat și eu cu aspecte similare, încurajând astfel persoana să continue să își spună povestea.

9.Dacă te gândești la viitor, ce visuri sau direcții îți aduc entuziasm și cum plănuiești să le transformi în realitate?

Sunt o mulțime de visuri în viitor care îmi aduc entuziasm, cel mai mare fiind acela de a avea o societate mai educată, cu oameni mai conectați cu ei înșiși și cu ceilalți. Însă, un vis care are și un plan în spate este acela de a crea o comunitate pentru oamenii care își doresc un mindset care să îi susțină să își îndeplinească visele. Alături de acesta, mai este și direcția workshopurilor fizice, cu scop similar, unde am întâlnit un alt nivel de conectare și deschidere a oamenilor. La ambele am început să lucrez, cu pași mici și conștienți, iar până la finalul anului următor vor fi realitate.

10.Ce impact simți că ai avut până acum în viața celor cu care lucrezi și cum îți dorești să continui să influențezi pozitiv oamenii în viitor?

Ce simt eu este că am contribuit, respectându-mi valorile și susținându-i să își descopere sau să își redescopere resursele. Impactul vine din transformările pe care le-au obținut și din felul în care și-au redobândit claritatea, încrederea și puterea de a acționa. În viitor, îmi doresc să continui să creez un spațiu sigur și empatic, în care oamenii să se simtă ascultați și sprijiniți. Totodată, îmi propun să ajung la mai mulți oameni prin programe de grup, workshop-uri și resurse accesibile, astfel încât mesajul meu să aibă un impact mai amplu. Cred că fiecare schimbare, oricât de mică, poate influența pozitiv comunități întregi.

Interviul face parte din seria „Voci Curajoase”, un proiect dedicat evidențierii poveștilor de viață ale persoanelor care își depășesc limitele și contribuie la schimbarea mentalităților. Scopul acestui interviu este de a inspira și educa, promovând diversitatea, incluziunea și puterea rezilienței. Poveștile împărtășite sunt personale și reflectă parcursul individual al fiecărui invitat. Drepturile de autor asupra acestui material aparțin proiectului „Voci Curajoase”. Acest interviu poate fi preluat doar menționând sursa / scopul non-comercial al utilizării. El nu poate fi republicat de alte terțe părți.

Interviul este realizat de Elena Pomană – Fondator Asociația Dăruiește Fericire

Poți contribui și tu:

Implică-te în activitățile noastre

Donează pentru persoanele cu dizabilități grave

Cont deschis la Banca Comercială Română

RO56RNCB0149149799710001 RON

Cod de identificare fiscală : 35790409

ADF este înscrisă la judecătoria Tg-jiu în registrul Asociațiilor și Fundațiilor

la poziția 6/25.02.2012