Astăzi stăm de vorbă cu – Alexandra Cristea – despre curaj, empatie și puterea de a face o diferență. De la televiziune sportivă la proiecte sociale, a ales să își urmeze intuiția și să construiască o comunitate bazată pe sprijin și incluziune.
În interviul de față, ne împărtășește parcursul său personal și profesional, oferind o perspectivă profundă asupra valorilor care îi definesc munca.
1.Privind în urmă, cum ai început să explorezi calea pe care te afli astăzi? Ce te-a motivat să îți urmezi intuiția în această direcție?
Drumul meu a început într-un moment de dezechilibru. După mulți ani de muncă în televiziune sportivă, am realizat că, în ciuda succesului profesional, ceva lipsea. Simțeam că impactul pe care îl aveam asupra societății era unul insignifiant. Îmi doream să contribui la ceva mai mare decât propria carieră. Această nevoie m-a condus către voluntariat, unde am descoperit o adevărată pasiune pentru a sprijini comunitatea. Am simțit o rezonanță puternică, o conexiune autentică cu oamenii și nevoile lor. Această experiență a fost un punct de cotitură, momentul în care am decis să îmi canalizez întreaga energie și să îmi dedic viața sprijinirii societății civile. Astfel de 5 ani activez în proiecte sociale și am înființat asociația Rețeaua Empatiei.
2.Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ai întâlnit în cariera ta? Cum ai găsit resursele interioare pentru a le depăși?
Una dintre cele mai mari provocări a fost să învăț să îmi gestionez limitele. Am tendința de a mă implica în prea multe proiecte din dorința de a ajuta pe toată lumea. Am fost și încă sunt uneori foarte aproape de burnout.
Recunosc că încă nu reușesc să creez un echilibru între viața profesională și cea personală. Cea mai mare provocare pentru mine este să învăț că nu pot ajuta pe toată lumea și să învăț să spun nu. Încerc să mă concentrez pe impactul pe termen lung și să nu mă epuizez încercând să rezolv toate problemele lumii deodată.
3.Există o experiență în care ai sprijinit pe cineva să își depășească propriile bariere, indiferent de contextul lor personal? Cum ai cultivat curajul în acel proces și ce ai învățat despre reziliență?
Vreau să cred că am construit relații puternice cu colegii și colaboratori, creând un mediu în care se simt în siguranță să își exprime temerile și să își asume riscuri. Prin încredere reciprocă și susținere, am văzut cum au depășit barierele și au devenit mai rezilienți. Am învățat că sinceritatea, încurajarea și credința în potențialul altora sunt cele mai puternice instrumente pentru a-i ajuta să crească.
4.Cum definești curajul în cadrul inițiativei Voci Curajoase și ce strategii folosești pentru a-i inspira pe cei din jur să-l manifeste?
Pentru mine, curajul înseamnă să îți folosești vocea pentru a face o diferență, chiar și atunci când te confrunți cu îndoieli. Înseamnă să acționezi cu empatie și integritate, să te ridici pentru ceea ce crezi și să inspiri pe alții să facă același lucru. Încerc să aflu și să împărtășesc povești inspiraționale ale oamenilor care au făcut o diferență. Cred că poveștile reale sunt cel mai puternic instrument de inspirație. Încurajez fiecare persoană care se implică în acțiuni sociale să motiveze măcar încă o personală. Astfel reușim să convingem cât mai mulți oameni să fie alături de comunitate.
5.Ce importanță are diversitatea și incluziunea în mediul tău de lucru, și ce măsuri ai implementat pentru a crea sentimentul de incluziune?
Diversitatea și incluziunea sunt esențiale pentru orice organizație care dorește să aibă un impact pozitiv. O echipă diversă aduce o gamă mai largă de perspective, idei și experiențe, ceea ce duce la soluții mai creative și mai eficiente. Apreciez sinceritatea, ascult cu atenție opiniile tuturor și mă asigur că fiecare colaborator se simte valorizat și apreciat.
6.Ai lucrat cu persoane care se confruntă cu dizabilități; cum ai adaptat metodele tale pentru a răspunde nevoilor lor specifice?
Da, am lucrat și lucrez în continuare. Abordez colaborarea dintr-o perspectivă de incluziune. Valorific abilitățile fiecărui om, încerc să creez un mediu în care să se simtă apreciat și susținut. Știu că succesul vine atunci când ne concentrăm pe ceea ce putem face împreună. Persoanele cu dizAbilități au resurse și calități infinite, așa că e datoria noastră să le scoatem în evidență.
7. Cum ai simțit că viața ta personală și dezvoltarea ta profesională s-au influențat reciproc de-a lungul timpului?.
Experiențele personale m-au ajutat să devin mai empatică și mai înțelegătoare în relațiile profesionale, iar succesele profesionale m-au inspirat să valorific mai mult viața personală.
8. Dacă te gândești la viitor, ce visuri sau direcții îți aduc entuziasm și cum plănuiești să le transformi în realitate?
Pentru a transforma idealurile mele în realitate am fondat asociația Rețeaua Empatiei alături de trei prietene, unite de aceeași pasiune pentru a ajuta oamenii. Acum, ne concentrăm pe dezvoltarea și atragerea de resurse pentru a putea implementa proiecte care să aducă schimbări în comunitate.
9.Cum îți folosești propriile experiențe pentru a încuraja și motiva oamenii să își împărtășească poveștile? Există o poveste anume care ți-a marcat această abordare?
Cred că cel mai important este să creezi un spațiu sigur și încurajator pentru ca oamenii să se simtă confortabili să își spună povestea. Am învățat că ascultând cu atenție, fără judecată, și validând emoțiile celorlalți, îi încurajez să se deschidă. Sunt atât de multe povești care m-au marcat încât îmi e greu să aleg una singură…
10.Ce impact simți că ai avut până acum în viața celor cu care lucrezi și cum îți dorești să continui să influențezi pozitiv oamenii în viitor?
Văd succesul în fiecare zâmbet, în fiecare pas înainte și în fiecare persoană care își găsește puterea de a depăși obstacolele și provocările vieții. În viitor, îmi doresc să continui să inspir și să motivez oamenii să-și urmeze pasiunile și să contribuie la construirea unei societăți mai bune. Cred foarte mult într-un citat care mi-aș dori să fie urmat de cât mai multă lume: “Adevărata personalitate a unui om este redată de felul cum tratează o persoana care nu-i poate oferi nimic în schimb.”
DISTRIBUIE!
Interviul face parte din seria „Voci Curajoase”, un proiect dedicat evidențierii poveștilor de viață ale persoanelor care își depășesc limitele și contribuie la schimbarea mentalităților. Scopul acestui interviu este de a inspira și educa, promovând diversitatea, incluziunea și puterea rezilienței. Poveștile împărtășite sunt personale și reflectă parcursul individual al fiecărui invitat. Drepturile de autor asupra acestui material aparțin proiectului „Voci Curajoase”. Acest interviu poate fi preluat doar menționând sursa / scopul non-comercial al utilizării. El nu poate fi republicat de alte terțe părți.
Interviul este realizat de Elena Pomană – Fondator Asociația Dăruiește Fericire
Poți contribui și tu:
Implică-te în activitățile noastre
Donează pentru persoanele cu dizabilități grave
Cont deschis la Banca Comercială Română
RO56RNCB0149149799710001 RON
Cod de identificare fiscală : 35790409
ADF este înscrisă la judecătoria Tg-jiu în registrul Asociațiilor și Fundațiilor
la poziția 6/25.02.2012
